Istoric

istorieBiserica cu hramul “Sfanta Treime” este asezata in partea de rasarit a municipiului Giurgiu, langa Fabrica de zahar, in punctul cel mai inalt ca altitudine din oras.

Actuala biserica este al treilea lacas de inchinaciune cunoscut in parohie. Despre primul lacas, se face mentiune in Revista BOR din anul 1931 nr. 5 pg. 599 unde se spune: “preotul Tudor, si Stan, fecior de mirean hirotonit preot de arhiereul Neofit Cerveno la anul 1805 la biserica cu hramul Sf. Troita, fugit din Giurgiu de frica turcilor s-a randuit ca preot la biserica sf. Ilie din Gorgani cu binecuvantarea mitropolitului Dositei”.

De aici reiese ca la anul 1805, cand Giurgiu era raia sub stapanire otomana a existat biserica Sfanta Troita in partea de rasarit a orasului unde era si cimitirul.

Biserica fusese facuta “la morminte” adica in cimitir de unde isi trage si denumirea de SMARDA, cuvant de provenienta slava care insemna “morminte”. Descrierea se regaseste si intr-o adresa a Presedintelui (primar, magistrat) din 12 ianuarie 1837, prin care intervenea catre cinstita si de bun neam Dumneaei Marea Baneasa Brancoveneasa: “…. mortii se ingroapa afara, pe malul Smardii unde nu e nici biserica , nici ingradire, mormintele le rama porcii, le calca dobitoacele, vedere jalnica si patrunzatoare de durere la inima fiecarui crestin iubitor de Dumnezeu.”

Dupa anul 1831 cand Giurgiu a trecut sub stapanirea romanilor, batranii spun ca “la morminte”, s-a facut o mica biserica din lemn, iar ulterior s-a construit o alta din zid cu caramida si piatra luata din zidurile cetatii, care inconjurau raiaua. Sfintirea acestei biserici s-a facut in anul 1837 la data de 29 iunie de catre protopopul Spiridon Sachelarie, ajutat de cei doi preoti ai bisericii: popa Radu si popa Voicu, in prezenta Presedintelui Magistratului, Petre Servie, precum si a altor persoane de seama si a numeros norod.” Popa Manea care stransese cu pantahuza prin tara si a dat de la dansul patru sute de lei, a fost recomandat de Magistrat, ca sa fie hirotonit ca al treilea preot la biserica Sfanta Treime.

Nemaifiind in stare de slujire din cauze necunoscute, in anul 1864, s-a pus temelia actualei biserici mai incapatoare, potrivit cu numarul sporit al credinciosilor.

Pe spatele iconei Mantuitorului de pe catapeteasma altarului preotul Paraschiv Duhovnicul a consemnat in scris data inceperii lucrarilor si a tarnosirii sfantului lacas: “ aceasta sfanta biserica s-a inceput la anul 1864 iunie 24 si s-a sfintit la anul 1868 aprilie 17 la duminica Sfantului apostol Toma, de catre presfintitul parinte Ieronim, vicarul Sfintei Mitropolii, mai micul tuturor, preotul Paraschiv Duhovnicul.”

Fondurile necesare s-au strans de la enoriasi prin donatii din oras si prin tara. Nu se cunoaste numele inginerilor si a mesterilor care au lucrat la ridicarea si desavarsirea bisericii.

In anul 1907, i s-au facut reparatii generale la exterior si interior, pictandu-se din nou de catre pictorul Stefan Nicolau din Bucuresti, in timpul preotilor Stefan Burilescu si Alexandru Dragne, si a epitropilor Gheorghe Pasculescu si Mihalache Gheorghe.

Dupa cutremurul din 1940, s-au reparat stricaciunile produse.

In anul 1949 s-a refacut acoperisul cu tabla noua.

In perioada 1959-1960, s-au executat lucrari de spalare si reconditionare a picturii. Lucrarile au fost executate cu donatii de la enoriasi.

In anul 2009 preotii Alexandrescu Ilie, Valcan Emilian si Teodorescu Teodor cu ajutorul financiar al Secretariatului de Stat pentru Culte refac in totalitate structura de acoperis a sfantului lacas inlocuindu-se intreaga masa lemnoasa si tabla de invelis, reconfigurandu-se si reconstruindu-se ambele turle aflate pe biserica.

In vara anului 2012 preotul paroh Niculae Bogdan cu ajutorul financiar al Sfintei Episcopii a Giurgiului a intreprins lucrari de consolidare interioara a zidurilor si tavanelor sfantului lacas prin armare cu plasa sudata  precum si de refacere a instalatiilor electrice si termice. Deasemenea au fost achizitionate scaune pentru credinciosi(strani) confectionate din lemn de stejar de catre mesterul Ursache  Mircea din Piatra-Neamt. Lucrarea a fost platita de catre episcopia Giurgiului.

Arhitectura:

Sub aspect arhitectural, biserica reprezinta o cladire impozanta, masiva, in forma de cruce, avand dimensiunile: 22 m lungime, 12 m latime, inaltimea zidurilor 8 m, iar impreuna cu turla mare 15 m. Poseda doua turle, cea mare aflata pe naos avand o structura de lemn este dodecagonala cu patru ferestre, iar cea mica este situata pe tinda bisericii.

Biserica este construita in stil romanesc.

 Sistemul de bolti:

Bolta interioara este in forma de arc de cerc, sprijinindu-se pe pereti. Turla mare este deschisa si se sprijina pe  patru arce de cerc.

In exterior biserica este simpla, fara ornamente.

Feresterle din lemn au fost inlocuite in anul 2003 cu unele din pvc.

Pictura:

Pictura originala a fost executata in stil renascentist de catre pictorul Stefan Nicolau din Bucuresti in anul 1907, si reconditionata in 1960 de catre pictorul Victor Georgescu din Bucuresti care a repictat turla mare in stil bizantin.

 Liturghisitori:

La fostele biserici dinaintea lacasului actual au slujit urmatorii preoti: pr. Radu, pr. Mares, pr. Voicu, pr. Manea si pr. Nedelea Deta.

Incepand cu anul 1868 se cunosc numele preotilor slujitori din registrele mitricale: Astfel: in 1868 slujeau pr. Parlogeanu Paraschiv-paroh, pr.Dimitrie Corbeanu, pr. Ionita Cosma. Au urmat: pr. Dumitru Piepteanu, pr. Petre Popescu, pr. Mirea, pr. Nicolae Burilescu, (protopop) pr. Pandele Popescu, pr. Alexandru Dragne, (protopop) pr. Stefan Burilescu-paroh, pr. N. Popescu, pr. Gheorghe Popescu, pr. Ion Popescu (1927-1933) protopop, Alexandru Vatasanu 1931 (protopop), pr. Constantin Vasilescu 1934-1946 (protopop), pr. Gheorghe Popescu 1947 fost diacon la catedrala din oras, pr. Ion Malciu 1950, pr. Chioseaua Ion, si pr. Marin Marcel (protopop).

Complexul de cladiri:

In partea de S-V este construita o clopotnita din caramida ce dateaza din anul 1932, avand dasupra ei o turla octogonala bizantina.

In curtea bisericii se afla mormintele a doi preoti fosti slujitori ai bisericii: Paraschiv Parlogeanu si Nedelea Deta.

Scrie Doamne in cartea vietii pe cei ce iubesc podoaba Casei Tale!